marți, 4 mai 2010

Life doesn't imitate art, it imitates bad television

Copii contra parinti
Genul programului: reality show.
Reţeta: se ia o familie nevoiasa şi dispusa sa se dea în spectacol pentru cateva sute de euro, mai ales acum pe timp de criza. Se inventeaza nişte situaţii conflictuale în sânul acestei familii, de ex: tatăl nu se înţelege cu fiul, care este rocker, fiul nu se înţelege cu sora, care e manelistă şi nici unul dintre ei nu se înţelege cu bunica, aceasta fiind pur şi simplu surdă. Se apelează apoi la serviciile unui psihopedagog. (Irina Petrea, supernana din Supernanny, emisiunea care îmblânzea copilaşii între trei şi cinci ani) şi se lasă apoi să fiarbă la flacără potrivită.
Suntem o tara de actori? Sincer eu nu am vazut in telenovele sa se joace atat de bine ca si in aceste emisiuni (filme cu actori consacrati, nu sunt atat de credibile).
Sa fim seriosi. Sigur este vorba de a duce spectatorii in eroare , se pune acel pasaj de la inceput cu “personajele sunt fictive”, pentru a avea o portita de scapare acesti protagonisti si sa se justifice in fata prietenilor…
Mi se pare aiurea rau…. sa ne uitam la niste facaturi de emisiuni, personajele sunt fictive, chiar nu-nteleg scenariul de ce se mai agita sa para real?? Oare ne explica si noua cineva din productie cam ce sta la baza acestor emisiuni si cum sunt realizate??????? Ar fi cazul, ca prea ne intoxica cu ele..
Si mai sunt multe, multe exemple de emisiuni de genul, sa nu spun de "iubire interzisa" sau "sa te prezint parintiilor" :))

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu